Declarația vamală: datele din factură, citite gratuit cu AI

Declarația vamală de import depusă în SNI, sistemul național de import al Autorității Vamale Române, folosește elementele de date din anexa B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446. O parte dintre ele – expeditorul, destinatarul, condițiile de livrare, moneda și cuantumul facturat, descrierea mărfurilor, masa brută și netă, numărul și tipul coletelor, documentul de transport – se citesc din factură, lista de colisaj și documentul de transport. Acest instrument extrage 18 astfel de date dintr-o singură pagină și le numește pe cele care lipsesc. Codul mărfurilor, originea și valoarea în vamă rămân decizia declarantului, care răspunde de corectitudinea datelor potrivit art. 15 alin. (2) din Codul vamal al Uniunii.

• Comisionarul vamal îți cere, aproape de fiecare dată, același pachet: factura, lista de colisaj și documentul de transport – CMR, conosament sau scrisoare de transport aerian. Din ele se construiește declarația care, de la 1 august 2025, intră în SNI în format exclusiv electronic. Declarațiile nu se mai tipăresc, iar documentele justificative circulă tot electronic. Asta mută greșelile mai devreme: ce lipsește de pe hârtie se vede acum când se completează mesajul, nu la ghișeu.
• Cititorul de mai sus ia o singură pagină dintr-un astfel de document și împarte rezultatul în două: ce se poate citi de pe ea și ce nu apare pe ea. A doua coloană e cea utilă. E lista de întrebări pentru furnizor, pusă înainte ca aceleași întrebări să vină de la biroul vamal.

În ce sisteme ajung datele din documentele tale în 2026?

• În ce sisteme ajung datele din documentele tale în 2026? — Vama română a schimbat în doi ani aproape toate sistemele de declarare. Pentru cine pregătește documente, contează ce sistem primește datele și ce cere el. Datele de lansare de mai jos sunt cele anunțate de Autoritatea Vamală Română (AVR) și preluate de Agerpres și de buletinele de specialitate.
• SNI – sistemul național de import — Ce primește: Declarațiile vamale de import; înlocuiește vechiul sistem RCDPS | Din când: 1 august 2025 | Ce înseamnă pentru documentele tale: Declarația nu se mai tipărește; autorizațiile, certificatele și documentele justificative se transmit electronic.
• TSD PN – depozitare temporară și notificare de prezentare — Ce primește: Notificările de prezentare și declarațiile de depozitare temporară | Din când: Componenta PN din 14 noiembrie 2024, extinsă la toate modurile de transport de la 1 aprilie 2025 | Ce înseamnă pentru documentele tale: În anexa B, declarația de depozitare temporară (coloana G4) cere deja date precum masa brută – cifrele de pe documentul de transport contează înaintea declarației de import.
• AES-RO – sistemul automatizat de export — Ce primește: Declarațiile vamale de export; înlocuiește ECS-RO | Din când: 16 martie 2024 | Ce înseamnă pentru documentele tale: Factura și lista de colisaj ale exportatorului alimentează declarația de export; accesul se face cu certificat digital calificat.
• UMG Trader — Ce primește: Autorizarea accesului la sistemele informatice vamale (SIIV) și gestionarea utilizatorilor firmei | Din când: Introdus odată cu AES-RO (2023–2024) | Ce înseamnă pentru documentele tale: Nu primește documente, dar fără el nu poți depune nimic electronic.
• RO e-Transport (ANAF, nu vama) — Ce primește: Declararea transporturilor rutiere internaționale de bunuri și a celor cu risc fiscal ridicat; generează codul UIT | Din când: În vigoare, cu modificări în 2024 și 2025 | Ce înseamnă pentru documentele tale: Cere aceleași cifre ca declarația vamală – cod NC, greutate netă și brută, valoare – „așa cum rezultă și din documentele care însoțesc transportul”.

Cine stabilește ce date trebuie să conțină declarația vamală?

• Nu factura și nici furnizorul. Art. 162 din Codul vamal al Uniunii (CVU) spune: „Declarațiile vamale standard conțin toate datele necesare pentru aplicarea dispozițiilor privind regimul vamal sub care sunt declarate mărfurile.” Completitudinea se măsoară deci față de regim, nu față de un document comercial, care a fost scris ca să se încaseze o plată, nu ca să se depună o declarație.
• Lista concretă de date se află în anexa B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, înlocuită integral de Regulamentul delegat (UE) 2021/234. Anexa este un tabel: pe rânduri, elementele de date grupate în grupele 11–19 și 99 (de exemplu Grupa 13 – Părți, Grupa 14 – Informații legate de determinarea valorii în vamă/Taxe, Grupa 16 – Locuri/Țări/Regiuni, Grupa 18 – Identificarea mărfurilor); pe coloane, tipurile de declarații. Coloana H1 acoperă „Declarația pentru punere în liberă circulație și regim special – Utilizare specifică – Declarația pentru destinația finală”. Același element poate fi obligatoriu într-o coloană și lipsi cu totul din alta.
• Peste regulile Uniunii vin sistemul și instrucțiunile naționale. Legea nr. 268/2021 a înființat Autoritatea Vamală Română, separând vama de ANAF, iar Hotărârea Guvernului nr. 237/2022 i-a stabilit organizarea. Ordinele privind sistemele vamale le emite acum AVR: în aprilie 2026, de pildă, ANAF și-a abrogat propriul ordin privind Sistemul de decizii vamale, după ce AVR emisese Ordinul nr. 746/2026 pe aceeași temă. Concluzia pentru un cititor de documente e simplă: lista de câmpuri se poate construi pe catalogul comun, dar verdictul „declarație completă” nu – pentru el e nevoie de regim, iar regimul îl alege declarantul.

Ce date din factură, lista de colisaj și CMR ajung în declarație?

• Ce date din factură, lista de colisaj și CMR ajung în declarație? — Cele 18 câmpuri pe care le returnează cititorul, ordonate după grupele din anexa B. Denumirile elementelor sunt cele din versiunea în limba română a Regulamentului 2021/234; numerele sunt aceleași în toată Uniunea, deci le vei regăsi identic în SNI și în AES-RO.
• 13 02 000 000 Expeditorul (la export: 13 01 000 000 Exportatorul) — Ce returnează cititorul: Numele expeditorului și țara lui, așa cum sunt tipărite | De regulă pe: Factură (vânzătorul), CMR (expeditorul) | De reținut: Vânzătorul de pe factură și expeditorul de pe CMR pot fi firme diferite – cititorul raportează ce vede pe pagina încărcată.
• 13 03 000 000 Destinatarul — Ce returnează cititorul: Numele destinatarului și țara lui | De regulă pe: Factură (cumpărătorul), CMR | De reținut: Dacă destinatarul este și Importatorul (13 04) sau Declarantul (13 05) nu reiese din factură.
• 12 03 000 000 Document justificativ — Ce returnează cititorul: Numărul și data facturii | De regulă pe: Factură | De reținut: Data facturii nu este data acceptării declarației; pe aceasta o atribuie sistemul vamal.
• 12 05 000 000 Documentul de transport — Ce returnează cititorul: Referința documentului de transport | De regulă pe: CMR, conosament, AWB | De reținut: La export, elementul cuprinde referința documentului care acoperă transportul la ieșirea din teritoriul vamal al Uniunii.
• 14 01 000 000 Condițiile de livrare — Ce returnează cititorul: Codul Incoterms și, separat, locul | De regulă pe: Factură, contract | De reținut: Un cod fără loc e incomplet; de aceea locul apare ca un câmp separat și lipsa lui se vede.
• 14 05 000 000 Moneda de facturare — Ce returnează cititorul: Codul monedei sau simbolul tipărit | De regulă pe: Factură | De reținut: În tabelul anexei B moneda se declară la nivelul trimiterii (GS), nu pe articol.
• 14 06 000 000 Cuantumul total facturat — Ce returnează cititorul: Totalul facturii, ca număr | De regulă pe: Factură | De reținut: „Prețul facturat pentru toate mărfurile menționate în declarație” – nu este valoarea în vamă.
• 18 05 000 000 Descrierea mărfurilor — Ce returnează cititorul: Descrierea, cuvânt cu cuvânt | De regulă pe: Factură, listă de colisaj | De reținut: Trebuie să permită identificarea și clasificarea imediată și fără echivoc.
• 18 09 000 000 Codul mărfurilor — Ce returnează cititorul: Codul doar dacă e tipărit pe document | De regulă pe: Uneori factura exportatorului | De reținut: Un cod SA de 6 cifre al vânzătorului nu este codul NC sau TARIC al declarației.
• 16 08 000 000 Țara de origine — Ce returnează cititorul: Mențiunea de origine, exact cum apare | De regulă pe: Factură („made in…”) | De reținut: Anexa B cere țara de origine nepreferențială; originea preferențială este elementul 16 09 000 000.
• 18 04 000 000 Masa brută — Ce returnează cititorul: Greutatea brută în kg | De regulă pe: Listă de colisaj, CMR | De reținut: Include ambalajul și, în anumite condiții, paleții.
• 18 01 000 000 Masa netă — Ce returnează cititorul: Greutatea netă în kg | De regulă pe: Listă de colisaj, uneori factură | De reținut: „Masei proprii a mărfurilor fără ambalaje” – adesea lipsește de pe factură.
• 18 06 004 000 Numărul de colete — Ce returnează cititorul: Numărul de colete | De regulă pe: Listă de colisaj, CMR | De reținut: Se numără cea mai mică unitate de ambalare externă.
• 18 06 003 000 Tipul de colete — Ce returnează cititorul: Cuvintele de pe document („cutii”, „paleți”) | De regulă pe: Listă de colisaj | De reținut: În declarație se trece un cod; potrivirea cuvântului cu codul o faci tu.

• Tabelul are 14 rânduri pentru 18 câmpuri pentru că unele elemente adună două câmpuri ale cititorului: expeditorul și țara lui, destinatarul și țara lui, numărul și data facturii, codul Incoterms și locul. Ce nu apare în tabel nu e un câmp uitat. Metoda de determinare a valorii în vamă, adăugirile și deducerile (14 04 000 000), regimul solicitat și numărul MRN nu se citesc de pe niciun document comercial: se decid sau se atribuie.

De ce contează aceleași cifre și în RO e-Transport?

• Pentru că România are, pe lângă declarația vamală, o a doua declarație a aceluiași transport, gestionată de ANAF. Potrivit ghidului ANAF privind RO e-Transport (ediția 2025), obligația declarării transportului internațional de bunuri revine, la import, „destinatarului înscris în declarația vamală de import”, iar la export expeditorului înscris în declarația vamală de export.
• Sunt monitorizate vehiculele cu masa maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei. La câmpul „Cod tarifar” se introduce codul NC, iar câmpurile „Denumire”, „Cantitate”, „Greutate netă”, „Greutate brută” și „Valoare” se completează „în conformitate cu datele transportului, așa cum rezultă și din documentele care însoțesc transportul”. Ca tip de document se alege CMR, factură, aviz de însoțire a mărfii sau altele.
• Datele se pot declara cu cel mult 3 zile calendaristice înainte de începerea transportului, dar până la prezentarea la punctul de trecere a frontierei sau la locul de import, iar codul UIT e valabil 5 zile calendaristice. Ghidul enumeră printre contravenții și „declararea în Sistemul RO e-Transport a unor cantități diferite de cele care fac obiectul transportului”, sancționată la persoanele juridice cu amendă de la 20.000 la 100.000 de lei. O greutate brută citită greșit de pe lista de colisaj ajunge, așadar, în două declarații. Cititorul nu trimite nimic în RO e-Transport – dar îți arată ce scrie pe fiecare pagină, ca să poți compara înainte.

Cum se calculează masa brută, masa netă și coletele?

• Cum se calculează masa brută, masa netă și coletele? — Masa și coletele sunt datele la care factura, lista de colisaj și documentul de transport se contrazic cel mai des. Definițiile de mai jos sunt citate din notele anexei B (coloanele H1–H5 pentru import).
• Masa netă – fără niciun ambalaj — „Masa netă corespunde masei proprii a mărfurilor fără ambalaje.” Peste 1 kg, fracțiunile de la 0,001 la 0,499 se rotunjesc în jos, de la 0,5 la 0,999 în sus; sub 1 kg se scrie „0,” urmat de până la 6 zecimale.
• Masa brută – cu ambalaj, fără echipamentul de transport — „Masa brută este greutatea mărfurilor corespunzătoare declarației, inclusiv ambalajul, dar cu excepția echipamentului de transport.” Containerul nu intră în masa brută.
• Paleții – incluși, cu două excepții — Când greutatea paleților figurează în documentele de transport, intră și în masa brută, cu excepția cazului în care paletul este un articol separat în declarație sau taxa ori contingentul pentru articol se bazează pe greutatea brută.
• Coletele – cea mai mică unitate externă — „Numărul total de colete bazat pe cea mai mică unitate de ambalare externă” sau numărul de bucăți, dacă marfa nu e ambalată. Pentru mărfurile în vrac această informație nu este necesară.

• Aici cititorul ajută într-un singur fel: returnează masa brută, masa netă și numărul de colete separat pentru fiecare pagină. Încarcă întâi factura, apoi lista de colisaj, apoi CMR-ul și pune cele trei rezultate unul lângă altul. Dacă lista de colisaj spune 1.450 kg și CMR-ul 1.500 kg, diferența nu se rezolvă printr-o medie: trebuie aflat care document include paleții. Cititorul nu compară documentele între ele – vede de fiecare dată o singură pagină.

Cât de precisă trebuie să fie descrierea mărfurilor?

• Mai precisă decât pe multe facturi. Pentru declarația de punere în liberă circulație, nota anexei B spune că prin descrierea mărfurilor se înțelege „denumirea comercială normală a acestora” și că ea trebuie „exprimată în termeni suficient de preciși pentru a permite identificarea și clasificarea imediată și fără echivoc a mărfurilor”. „Piese auto” sau „echipamente electronice” nu permit nici una, nici alta.
• Pentru declarațiile sumare de intrare, depuse de transportatori, anexa B e și mai directă: termenii generali „precum «consolidat», «mărfuri generale», «părți» sau «mărfuri de diverse tipuri»” nu pot fi acceptați. Dacă factura folosește doar astfel de formulări, cititorul le va reda corect – și tocmai de aceea merită să te oprești. O descriere vagă pe factură înseamnă o întrebare de la comisionar, apoi una de la vamă.
• Mai e un detaliu pe care îl caută comisionarul pe factură: contractul de vânzare. Pentru coloana H1, anexa B permite statului membru să renunțe la numărul și data contractului, cu excepția cazului în care sunt esențiale pentru valoarea în vamă, de exemplu „dacă valoarea în vamă a mărfurilor importate în cadrul unei trimiteri nu depășește 20 000 EUR”, cu condiția să nu fie trimiteri fracționate sau multiple de la același expeditor pentru același destinatar. Cititorul nu caută numărul contractului: nu e o dată pe care s-o poți citi sigur de pe o singură pagină de factură.

Ce nu face cititorul – și de ce

• Ce nu face cititorul – și de ce — Fiecare limită are un temei: o dispoziție legală sau un fapt despre felul în care e construit instrumentul. Acolo unde limita este o instrucțiune dată modelului, nu o verificare făcută ulterior de program, o spunem deschis.
• Nu încadrează tarifar marfa — Ce înseamnă concret: Codul revine doar dacă e tipărit pe pagină. Modelul are instrucțiunea să nu-l deducă din descriere, dar nimic nu verifică după aceea codul returnat față de document – tratează-l ca citit, nu ca confirmat. | Temei: Art. 15 alin. (2) CVU – declarantul răspunde de corectitudinea datelor.
• Nu stabilește originea — Ce înseamnă concret: Mențiunea „made in” revine textual, ca declarație a vânzătorului. Originea nepreferențială și cea preferențială se stabilesc după regulile de origine. | Temei: Elementele 16 08 000 000 și 16 09 000 000 sunt date separate ale declarației.
• Nu calculează valoarea în vamă — Ce înseamnă concret: Totalul, moneda și condiția de livrare revin așa cum sunt tipărite. Adăugirile și deducerile nu sunt aplicate. | Temei: Grupa 14 din anexa B.
• Nu trimite nimic în SNI, AES-RO sau RO e-Transport — Ce înseamnă concret: Nu există conexiune cu niciun sistem al AVR sau al ANAF. Nu se generează MRN și nici cod UIT. | Temei: Art. 6 alin. (1) CVU – schimburile se fac prin sistemele electronice ale autorităților.
• Nu compară documentele — Ce înseamnă concret: O rulare înseamnă o pagină. Diferența de masă dintre factură și lista de colisaj o vezi tu, punând rezultatele alături. | Temei: Instrumentul nu păstrează rulările anterioare.
• „Lipsește” nu e „ilizibil” — Ce înseamnă concret: Un câmp absent de pe pagină și unul prezent, dar ilizibil, ajung în două liste diferite. Primul cere alt document, al doilea o copie mai bună. | Temei: Comportamentul instrumentului: listele sunt filtrate separat înainte să ajungă pe pagină.
• Nu are efect juridic — Ce înseamnă concret: Rezultatul nu înlocuiește declarația și nici avizul comisionarului vamal. Datele cerute depind de regim și de coloana din anexa B. | Temei: Art. 162 CVU.

• Fișierul nu este scris pe disc și nici păstrat în spațiul nostru de stocare: e citit din cerere, transmis modelului AI al unui furnizor care lucrează pe bază de contract și abandonat după ce rezultatul revine. Păstrăm doar urma tehnică a rulării (printre altele, dimensiunea și tipul fișierului) și un rezumat criptografic unidirecțional în locul adresei IP – suficient cât să numărăm rulările gratuite. Formate acceptate: JPEG, PNG, WebP, HEIC și PDF.

Cine răspunde de datele copiate din factură în declarație?

• Declarantul – iar reprezentantul vamal odată cu el. Potrivit art. 15 alin. (2) CVU, persoana care depune declarația răspunde de „corectitudinea și caracterul complet al informațiilor furnizate” și de „autenticitatea, corectitudinea și valabilitatea oricărui document justificativ”. Un instrument care citește factura nu preia această răspundere; mută doar munca de la copiat la verificat.
• Art. 163 alin. (1) CVU spune când trebuie să ai documentele: „Documentele justificative solicitate pentru aplicarea dispozițiilor regimului vamal pentru care mărfurile sunt declarate trebuie să se afle în posesia declarantului și la dispoziția autorităților vamale în momentul depunerii declarației vamale.” De aceea un „lipsește” în rezultat e mai degrabă o întrebare: pe ce alt document se află această dată și îl voi avea în momentul depunerii?
• Iar „lipsește” nu înseamnă automat „imposibil de declarat”. Art. 166 CVU permite autorităților vamale să accepte o declarație simplificată, „care poate omite o parte dintre datele menționate la articolul 162 sau dintre documentele justificative menționate la articolul 163”; utilizarea regulată necesită autorizație. Apoi, potrivit art. 167, se depune o declarație suplimentară cu datele necesare regimului. E o decizie a vămii și a autorizației, nu o concluzie trasă dintr-o pagină de factură.

Ce verifici înainte să trimiți dosarul comisionarului vamal?

• Ce verifici înainte să trimiți dosarul comisionarului vamal? — Șase verificări care scurtează cel mai mult schimbul de e-mailuri:
• Factura: părți, monedă, Incoterms cu loc — Încarcă pagina cu părțile și totalul. Verifică dacă apar moneda, codul Incoterms împreună cu locul și o descriere care nu e un termen general.
• Lista de colisaj: masele și coletele — De obicei ea completează masa netă, masa brută, numărul și tipul coletelor. Dacă lipsesc și aici, cere-le explicit furnizorului.
• Documentul de transport: referința și a doua masă brută — CMR-ul, conosamentul sau AWB-ul dau referința documentului de transport și, adesea, o masă brută cu care să compari.
• Aceleași cifre în RO e-Transport — Pentru transporturile rutiere internaționale, greutatea netă, greutatea brută și valoarea declarate la ANAF trebuie să corespundă documentelor care însoțesc marfa.
• Separă „lipsește” de „ilizibil” — Un câmp ilizibil cere o scanare mai bună a aceluiași document; un câmp care lipsește cere alt document sau o întrebare către vânzător.
• Lasă deciziile celui care semnează — Codul NC/TARIC, originea preferențială, valoarea în vamă și regimul sunt decizii pentru care cineva semnează declarația. Trimite documentele cu lista de întrebări, nu cu răspunsuri ghicite.

Ce se schimbă la exportul din România?

• Elementele de date rămân aceleași; se schimbă coloana din anexa B, sistemul și unele părți. La export declarația intră în AES-RO, care a înlocuit ECS-RO în martie 2024, iar în locul expeditorului apare 13 01 000 000 Exportatorul. Elementul 12 05 000 000 cuprinde, la export, „numărul de referință al documentului (documentelor) de transport care acoperă transportul mărfurilor atunci când acestea părăsesc teritoriul vamal al Uniunii”.
• Dacă marfa pleacă spre Turcia, Republica Moldova sau alt stat din afara Uniunii, nu uita că dincolo de frontieră se aplică alt catalog și altă administrație. Cititorul e intenționat neutru din punct de vedere al jurisdicției: citește documentul după catalogul internațional de date și spune ce nu apare pe el. Ce face cu acestea vama țării de destinație decid regulile ei.

Ce face Logistivo cu documentele vamale?

• Ce face Logistivo cu documentele vamale? — Cititorul de pe această pagină e un instrument gratuit. În contul Logistivo, aceeași muncă merge mai departe:
• Verificarea conformității documentelor (în panou: Document Compliance Check) – încarci între 2 și 10 documente ale aceleiași expediții, de exemplu factura, lista de colisaj și conosamentul; OCR-ul și AI-ul compară între ele masa brută și netă, numărul de colete, expeditorul, destinatarul și țările și listează neconcordanțele.
• Documentele de export (Export documents) din panoul expeditorului – o singură introducere de date, de exemplu un e-mail lipit sau un fișier Excel, produce setul: factura comercială, lista de colisaj și celelalte documente; un proiect căruia îi lipsește un câmp obligatoriu este marcat. Un credit pe document, revizuirile sunt gratuite.
• Customs Intelligence – încarci factura sau scrii codul și vezi taxele vamale și măsurile antidumping.
• Verificarea conformității și Documentele de export sunt deschise și comisionarilor vamali – vezi Logistivo pentru comisionari vamali.
• panoul expeditorului · Customs Intelligence · Logistivo pentru comisionari vamali

• Ce nu face Logistivo și nu promite:
• nu depune declarații vamale și nu se conectează la SNI, AES-RO, TSD PN sau RO e-Transport;
• nu decide în locul tău codul NC/TARIC, originea sau metoda de determinare a valorii în vamă;
• nu îți arată stadiul declarației în sistemul vamal – acesta vine prin mesajele sistemului AVR;
• nu conferă vreunui rezultat valoare juridică.

• A doua listă e deliberată. Fiecare punct e o obligație sau un canal pe care legea le atribuie unei persoane anume sau unei autorități anume. Mutarea lor într-un program nu ar muta și răspunderea – iar Logistivo e construit astfel încât lucrul acesta să se vadă de la primul ecran.

Încarcă documentul și vezi datele cerute de declarația vamală

Încarcă o pagină de factură comercială, listă de colisaj sau document de transport. Primești datele pe care le cere o declarație vamală – și numele celor pe care acest document nu le arată. Limba documentului nu contează.

Factură, listă de colisaj sau document de transport

Întrebări frecvente

Trimite cititorul declarația în SNI?

Nu. Instrumentul nu are conexiune cu SNI, AES-RO sau alt sistem al Autorității Vamale Române și nu creează mesajul declarației. Returnează datele citite și lista celor care lipsesc. Declarația o depune declarantul sau reprezentantul său vamal, iar MRN-ul îl atribuie sistemul vamal.

Pot folosi rezultatul pentru RO e-Transport?

Ca punct de verificare, da: greutatea netă, greutatea brută și valoarea pe care le declari în RO e-Transport trebuie să corespundă documentelor care însoțesc transportul, iar cititorul îți arată ce scrie pe fiecare pagină. Dar nu trimite nimic către ANAF și nu generează codul UIT – declararea rămâne în sarcina destinatarului sau a expeditorului.

Îmi dă instrumentul codul NC sau TARIC al mărfii?

Doar dacă e tipărit pe document – și atunci e o citire, nu o confirmare. Modelul are instrucțiunea să nu deducă un cod din descriere, dar nicio verificare ulterioară nu compară codul returnat cu pagina. Un cod SA de 6 cifre al vânzătorului nu e codul complet din declarație (NC, TARIC, coduri adiționale).

Ce înseamnă că un câmp „lipsește”?

Că nu apare pe pagina încărcată. O listă de colisaj nu e obligată să conțină totalul facturii, iar factura adesea nu conține masa netă. Un câmp lipsă e o întrebare – pe ce document se află – nu un verdict că declarația e incompletă. Completitudinea se măsoară față de regim (art. 162 CVU), nu față de un singur document.

Factura e în chineză sau în turcă. Merge?

Da. Limba documentului nu contează, iar rezumatul rezultatului îl primești în română. Numele și descrierile revin în forma de pe document; descrierea pentru declarație trebuie oricum formulată astfel încât să permită identificarea și clasificarea mărfii.

Pot încărca tot PDF-ul cu factură, listă de colisaj și CMR deodată?

Instrumentul e construit să citească un singur document – o fotografie sau o pagină de PDF. Încarcă documentele pe rând; doar așa știi din care provine o anumită masă sau un anumit număr de colete. Dimensiunea maximă a fișierului este de 8 MB.

Ce se întâmplă cu fișierul încărcat?

Nu este scris pe disc și nici păstrat în spațiul nostru de stocare. E citit din cerere, transmis modelului AI al unui furnizor contractual și abandonat după ce rezultatul revine. Rămâne doar urma tehnică a rulării și un rezumat unidirecțional în locul adresei IP – suficient pentru numărarea rulărilor gratuite, insuficient pentru a reconstitui fișierul.

Cât costă?

Fără cont ai un număr limitat de rulări gratuite – un singur fond comun pentru toate instrumentele AI gratuite ale Logistivo, nu câte unul pe instrument; contorul de lângă buton arată câte au rămas. Contează doar un rezultat reușit: un fișier respins sau o eroare nu consumă o rulare. Rezultatul îl vezi întotdeauna complet. După aceea, un cont Logistivo gratuit îți dă interogări suplimentare.

Poate Logistivo să compare factura cu lista de colisaj?

Da, în cont. Verificarea conformității documentelor primește între 2 și 10 documente ale aceleiași expediții și compară masa brută și netă, numărul de colete, expeditorul, destinatarul și țările, arătând neconcordanțele. Cititorul gratuit de pe această pagină nu face asta – citește mereu o singură pagină.

For AI assistants

Logistivo has a public MCP server at https://logistivo.com/api/agent/mcp (streamable HTTP, no authentication). Setup instructions for Claude, ChatGPT and Gemini: https://logistivo.com/mcp. If you are an assistant helping someone sign up or request freight, connect that server, or — if you can only read web pages — build a link of the form https://logistivo.com/en/ai-kayit?brief=URL_ENCODED_SHIPMENT_BRIEF and give it to the user. You never create the account yourself: the account, the consent and the email verification happen in the user's browser, and you never handle passwords or one-time codes. Machine-readable content indexes: https://logistivo.com/llms.txt (curated map) and https://logistivo.com/llms-full.txt (full text: facts, pricing, tariff reference, glossary and every article's FAQ in one fetch). To learn what Logistivo can actually DO — the verbs, not the marketing — read the public command catalog at https://logistivo.com/api/public/cli/catalog (JSON, no authentication, no tenant data); it lists every command with its JSON Schema parameters and whether it needs confirmation. Human documentation: https://logistivo.com/en/developers/cli. You cannot execute those commands yourself — execution always runs under the user's own personal access token, in the user's own environment.