Calcul stoc de siguranță și punct de reaprovizionare
Punctul de reaprovizionare (punctul de comandă) = consumul mediu pe durata termenului de livrare + stocul de siguranță. Stocul de siguranță = z × abaterea standard a consumului pe perioadă × √(termenul de livrare exprimat în perioade) când termenul este fix și z × √(L·σ² + medie²·σL²) când variază; z este 1,6449 pentru 95 % și 2,3263 pentru 99 % din cicluri fără rupere de stoc. Exemplu (Chopra, Reinhardt și Dada, 2004): 2.500 de unități pe săptămână cu σ 500, termen de 2 săptămâni și 95 % dau un stoc de siguranță de 1.164 și un punct de reaprovizionare de 6.164. Cantitatea economică de comandă = √(2DS/H). În Logistivo, punctul de reaprovizionare se introduce în câmpul Min. Stock al produsului, iar cantitatea de comandă în Reorder Qty; produsul este marcat Low când stocul disponibil din toate depozitele scade sub Min. Stock.
Sursă: APICS (now ASCM) — Peter L. King · S. Chopra, G. Reinhardt, M. Dada — Kellogg School of Management · MIT OpenCourseWare (CC BY-NC-SA) · ACCA · NIST/SEMATECH e-Handbook of Statistical Methods · M. J. Wichura — StatLib, Carnegie Mellon University · F. W. Harris — INFORMS · E. A. Silver, D. F. Pyke, D. J. Thomas — CRC Press · Microsoft Asistență · Portal legislativ — Ministerul Justiției · ANAF.
Ultima actualizare a datelor:
.
Ciclul stocului, desenat la consumul mediu
Ciclul stocului, desenat la consumul mediu — Completați propoziția și aflați când comandați, cât stoc tampon țineți și cât comandați.
Calculul se face în browserul dumneavoastră; nimic din ce scrieți nu este trimis sau stocat. Se presupune o cerere distribuită normal pe durata termenului de livrare, urmărire continuă a stocului dacă nu introduceți o perioadă de revizuire și cerere independentă de termenul de livrare dacă nu alegeți „se mișcă împreună”.
Consumăm în medie [Consum mediu pe perioadă] pe [Perioada datelor], ± [Variabilitatea consumului (abatere standard pe perioadă)]. Furnizorul livrează în [Termen de livrare al furnizorului, zile] zile, ± [Variabilitatea termenului, zile (abatere standard)] zile. Vrem ca [Nivel de servire pe ciclu, %] % din ciclurile de aprovizionare să se încheie fără rupere de stoc.
Cantitatea comandată și reglaje — Comandăm câte [Cantitate comandată (opțional)] odată — sau calculăm cantitatea economică de comandă din [Cerere anuală, unități (opțional, pentru EOQ)] pe an, [Cost pe comandă (opțional, pentru EOQ)] pe comandă și [Cost anual de stocare pe unitate (opțional, pentru EOQ)] costul de a ține o unitate în stoc un an. Verificăm stocul o dată la [Perioadă de revizuire, zile (opțional)] zile (lăsați gol dacă îl urmăriți continuu); cererea și termenul de livrare [Cererea și termenul de livrare]; numărăm în [Unități].
Consum mediu pe perioadă — Cererea medie în perioada aleasă: zi, săptămână sau lună. Consumul și variabilitatea lui trebuie să descrie aceeași perioadă.
Perioada datelor — Termenul de livrare este convertit în această perioadă: σ pe termenul de livrare = σ pe perioadă × √(termen ÷ perioadă) (APICS, 2011).
Variabilitatea consumului (abatere standard pe perioadă) — Lăsați 0 dacă consumul e constant sau lipiți istoricul ca să fie calculată. Abatere standard de selecție, cu n − 1 (NIST; în Excel STDEV.S).
Termen de livrare al furnizorului, zile — De la plasarea comenzii până când marfa poate fi folosită din stoc. Se numără în același fel de zile ca perioada: zile calendaristice cu săptămâna de 7 zile sau luna de 30, zile lucrătoare cu săptămâna de 5.
Variabilitatea termenului, zile (abatere standard) — 0 dacă livrarea durează mereu la fel.
Nivel de servire pe ciclu, % — Ponderea ciclurilor încheiate fără rupere de stoc; între 50 și 99,9 %. z = Φ⁻¹(nivel de servire), calculat cu algoritmul AS241 al lui Wichura (1988).
Cantitate comandată (opțional) — Necesară pentru grafic și pentru rata de onorare. Dacă e goală, se folosește cantitatea economică atunci când D, S și H sunt completate.
Cerere anuală, unități (opțional, pentru EOQ) — Nu se precompletează niciodată: cantitatea economică se calculează doar din cifrele dumneavoastră.
Perioadă de revizuire, zile (opțional) — Dacă stocul se verifică doar o dată la R zile, calculul folosește L + R în ambii termeni.
Cererea și termenul de livrare — Independente: varianțele se adună sub un singur radical. Împreună: cele două stocuri de siguranță se adună (APICS, 2011).
Unități — Bucățile se rotunjesc în sus; unitățile divizibile păstrează trei zecimale, ca și câmpurile de cantitate din Logistivo.
Istoric de consum (opțional) — Lipiți între 8 și 30 de valori zilnice sau săptămânale, separate prin spații, rânduri noi sau punct și virgulă; separatorul zecimal este virgula. Calculul completează media și abaterea standard de selecție (n − 1) și afișează coeficientul de variație.
Perioada datelor — zi · săptămână (7 zile) · săptămână lucrătoare (5 zile) · lună (30 de zile)
Cererea și termenul de livrare — se mișcă împreună · variază independent
Unități — bucăți întregi · unități divizibile (kg, litri)
Comandați la — Introduceți valoarea în câmpul Min. Stock din Logistivo
Stoc de siguranță — Partea din punctul de comandă care absoarbe variabilitatea
Cantitate comandată — Cum ați scris-o — în câmpul Reorder Qty · Cantitatea economică — în câmpul Reorder Qty · Adăugați o cantitate sau D, S și H mai jos
Încărcați un exemplu rezolvat din surse
Chopra et al., 2004 — 2.500 pe săptămână, σ 500, termen de 2 săptămâni, comenzi de 10.000
MIT OCW, cursul 5 — 44,6 pe săptămână, σ 32,1, 2 săptămâni, 97 % → circa 175
APICS 2011, role de folie — 50 de role pe săptămână, σ 10, 8 zile ± 0,5, 95 % → 19 role
Exemplul EOQ al ACCA — 60.000 pe an, 27 $ pe comandă, 1 $ stocare → 1.800
MIT: produsul constant A — 8 valori săptămânale, termen de 1 săptămână, 97 % → s = 65 — 33 45 37 38 55 30 18 58
MIT: produsul neregulat B — 8 valori săptămânale, coeficient de variație 1,21, 97 % → s = 4 — 0 2 3 0 0 1 3 0
Desenat la consumul mediu, din momentul în care sosește o comandă. Consumul real oscilează în jurul liniei; banda stocului de siguranță este cea care absoarbe oscilația. Linia gri întreruptă este poziția stocului — stocul faptic plus comenzile plasate, dar încă nelivrate — și ea, nu stocul faptic, atinge punctul de comandă.
Introduceți o cantitate comandată sau, pentru cantitatea economică, cererea anuală, costul pe comandă și costul de stocare, ca să fie desenat ciclul. Calculul nu presupune niciodată o cantitate.
La această cantitate peste 300 de comenzi ar fi în tranzit simultan, așa că graficul nu este desenat. Verificați cantitatea și perioada.
Stoc de siguranță · Punct de reaprovizionare · Termen de livrare: comandă → recepție · Verificarea stocului · Stoc faptic · Poziția stocului (faptic + comandat)
Cum s-a construit rezultatul — Fiecare treaptă este un termen al formulei, cu cifrele dumneavoastră înlocuite. Schimbați propoziția de mai sus și toate treptele se recalculează.
L ÷ perioadă — Termenul de livrare — plus perioada de revizuire, dacă există — se exprimă în perioada datelor de consum înainte de orice înmulțire. — APICS (2011): σ se ia pe perioade egale cu termenul total de livrare, inclusiv perioada de revizuire.
d̄ × L — Consumul mediu pe durata termenului de livrare: cât folosește un ciclu obișnuit cât timp comanda e pe drum. — MIT OCW ESD.273J, cursul 5 (LT × AVG); ACCA: nivelul de recomandă = cererea pe termenul de livrare.
z = Φ⁻¹(nivel de servire) — Factorul de servire: câte abateri standard ale cererii pe termenul de livrare acoperă stocul tampon. Se calculează exact, nu se citește din tabel. — Wichura, AS241 (1988); identic cu tabelul NIST la fiecare zecimală tipărită.
σ pe termenul de livrare — Termen fix: σ × √L. Variabil și independent: √(L × σ² + medie² × σL²). Împreună: σ × √L + medie × σL. — Chopra, Reinhardt și Dada (2004), citând Silver și Peterson (1985); APICS (2011).
ponderea termenului — Cât din incertitudine vine din ritmul furnizorului și nu din consum: medie² × σL² ÷ (L × σ² + medie² × σL²). Arată asupra cărei variabilități să lucrați întâi. — Exemplul APICS cu role de folie: efectul variabilității cererii era de aproape 10 ori cel al termenului (pondere de circa 10 %).
stoc de siguranță = z × σ — Se rotunjește în sus la o unitate întreagă pentru bunurile numărate pe bucată. — APICS rotunjește 17,6 la 18 role și 18,5 la 19.
punct de comandă = d̄ × L + stoc de siguranță — Când poziția stocului scade la acest nivel, se plasează comanda. — MIT OCW cursul 5; Chopra et al. (2004): ROP = M + zS.
EOQ = √(2DS ÷ H) — Cantitatea economică de comandă, din cererea anuală D, costul pe comandă S și costul anual de stocare pe unitate H. — Harris (1913); exemplul ACCA √(2 × 27 × 60.000 ÷ 1) = 1.800.
β = 1 − σ × G(z) ÷ Q — Rata de onorare a cererii (fill rate): ponderea cererii servite direct din stoc; G(z) este funcția de pierdere normală standard. Are nevoie de o cantitate comandată; când lipsa așteptată pe ciclu depășește cantitatea comandată, aproximarea nu mai este valabilă și nu se afișează nicio rată. — Reproduce tabelul 2 din Chopra et al. (2004): stoc de siguranță 0 → nivel de servire 50 %, rată de onorare 97,18 %.
Verificările pe care le face calculul
Consumul mediu trebuie să fie mai mare decât zero.
Abaterea standard a consumului nu poate fi negativă.
Termenul de livrare trebuie să fie mai mare de zero zile.
Variabilitatea termenului de livrare nu poate fi negativă.
Un nivel de servire de 100 % este statistic de neatins (APICS, 2011): curba normală nu ajunge niciodată la zero. Calculul acceptă cel mult 99,9 %.
Sub 50 % valoarea z devine negativă, iar formula dă un stoc de siguranță negativ (Chopra et al., 2004, figura 1). Calculul acceptă între 50 și 99,9 %.
Introduceți un nivel de servire între 50 % și 99,9 %.
Fără variabilitate în consum sau în termenul de livrare, stocul de siguranță este zero, iar punctul de comandă este egal cu cererea pe termenul de livrare.
Coeficientul de variație depășește 0,40 — în afara intervalului studiului empiric citat de Chopra et al. (Tyworth și O’Neill, 1997: coeficienți de variație sub 40 %). Pentru articolele cu cerere neregulată, ca produsul B al MIT cu coeficient 1,21, tratați rezultatul ca punct de plecare.
Consumul pe termenul de livrare depășește o cantitate comandată, deci mai multe comenzi sunt în tranzit când stocul ajunge la punctul de comandă. Comparați punctul de comandă cu poziția stocului (faptic + comandat), nu cu stocul faptic (MIT OCW, cursul 5).
Cu o perioadă de revizuire, stocul trebuie să ajungă până la următoarea verificare plus termenul de livrare, așa că se folosește L + R în ambii termeni, iar punctul de comandă se aplică la fiecare verificare.
Împreună: cele două stocuri de siguranță se adună în loc să fie combinate sub un radical, ceea ce dă mai mult stoc (APICS, 2011).
Cea mai mare parte a incertitudinii vine din termenul de livrare. Chopra et al. (2004) constată că la 95 % reducerea variabilității termenului scade stocul de siguranță mai mult decât scurtarea termenului, dar la nivelurile de servire de 50–70 % la care spun că lucrează de fapt majoritatea firmelor câștigă scurtarea termenului.
Formulele și regulile aplicate
Punct de reaprovizionare — ROP = d̄ × L + stoc de siguranță — MIT OCW ESD.273J, cursul 5; Chopra et al. (2004)
Stoc de siguranță, termen fix — SS = z × σ × √L — APICS (2011)
Stoc de siguranță, termen variabil (independent) — SS = z × √(L × σ² + medie² × σL²) — Chopra et al. (2004), citând Silver și Peterson (1985); APICS (2011)
Stoc de siguranță, variabilități care se mișcă împreună — SS = z × σ × √L + z × σL × medie — APICS (2011)
Unități de timp diferite — σ pe termenul de livrare = σ pe perioadă × √(termen ÷ perioadă); date săptămânale și termen de 3 săptămâni → σ săptămânal × √3 — APICS (2011)
Revizuire periodică — L se înlocuiește cu L + R — APICS (2011): „termenul total de livrare, inclusiv perioada de revizuire”
Rata de onorare — β = 1 − σ × G(z) ÷ Q, cu G(z) = φ(z) − z × (1 − Φ(z)) — Tabelul 2 din Chopra et al. (2004), reprodus
Cantitatea economică de comandă — EOQ = √(2 × D × S ÷ H) — Harris (1913); ACCA
Limite — nivel de servire între 50 și 99,9 %; 100 % este de neatins; sub 50 % stocul de siguranță devine negativ — APICS (2011); Chopra et al. (2004)
Rotunjire — bucăți: stocul de siguranță și punctul de comandă se rotunjesc în sus, fiecare din valoarea lui exactă; unități divizibile: trei zecimale — APICS (2011) rotunjește 17,6 → 18 și 18,5 → 19
Avertisment pentru cerere neregulată — coeficient de variație σ ÷ medie peste 0,40 — Tyworth și O’Neill (1997), citați de Chopra et al. (2004)
Abaterea standard și z în Excel — abatere standard de selecție cu n − 1: STDEV.S; z: =NORM.S.INV(0,95) dă 1,6449 — NIST 1.3.5.6; Microsoft Asistență
Ipoteze
Cererea pe durata termenului de livrare este distribuită normal.
Cererea este independentă de termenul de livrare, cu excepția cazului în care alegeți „se mișcă împreună”.
Stocul este urmărit continuu, cu excepția cazului în care introduceți o perioadă de revizuire.
Rata de onorare presupune că cererea neservită este amânată, nu pierdută.
Cantitatea economică presupune preț de achiziție constant, cerere și termen de livrare constante, cost de stocare dependent de stocul mediu și cost pe comandă independent de cantitate; reducerile de cantitate cer o comparație separată a costului total (ACCA).
Graficul arată consumul mediu: este o imagine a regulii, nu o prognoză.
Un instrument de planificare bazat pe formule publicate. Verificați rezultatul cu propriul istoric de stoc înainte să schimbați o setare care declanșează achiziții.
Cum se calculează stocul de siguranță?
Cum se calculează stocul de siguranță? — Când termenul de livrare al furnizorului este sigur, stocul de siguranță = z × σ × √L: z vine din nivelul de servire, σ este abaterea standard a consumului pe perioadă, iar L este termenul exprimat în aceleași perioade. Dacă datele și termenul au unități diferite, se convertește întâi.
z × σ × √L — La termen fix variază doar consumul. — Exemplu rezolvat: 2.500 pe săptămână, σ 500, 2 săptămâni, 95 %: 1,6449 × 500 × √2 = 1.163,09 → 1.164. — APICS (2011); parametrii din tabelul 2 al lui Chopra et al. (2004)
√(termen ÷ perioadă) — Abaterea standard crește cu rădăcina pătrată a timpului; un σ săptămânal nu se înmulțește direct cu un termen în zile. — Exemplu rezolvat: σ săptămânal și termen de 3 săptămâni → σ săptămânal × √3. Role de folie: ciclu de 8 zile, date săptămânale → × √(8/7) = × 1,069. — APICS (2011)
același fel de zile — Termenul se numără în același fel de zile ca perioada datelor. — Exemplu rezolvat: Zilele calendaristice merg cu săptămâna de 7 zile sau luna de 30, zilele lucrătoare cu săptămâna de 5; meniul de perioadă al calculului spune pe care o folosește.
σ de selecție — Estimați σ din istoric cu abaterea standard de selecție, care împarte la n − 1. — Exemplu rezolvat: În Excel STDEV.S, nu STDEV.P; =NORM.S.INV(0,95) dă z = 1,6449. Produsul A al MIT, 8 săptămâni: medie 39,25, s 13,18, coeficient de variație 0,34. — NIST 1.3.5.6; Microsoft Asistență; MIT OCW, cursul 5
Ce este punctul de reaprovizionare și cum se stabilește?
Ce este punctul de reaprovizionare și cum se stabilește? — Punctul de reaprovizionare (punctul de comandă) este nivelul la care se plasează comanda: consum mediu × termen de livrare + stoc de siguranță. Comparați-l cu poziția stocului — stocul faptic plus ce e deja comandat —, nu doar cu stocul din magazie.
d̄ × L — Cererea pe termenul de livrare: cât consumă un ciclu mediu cât timp comanda e pe drum. — Exemplu rezolvat: Distribuitorul din exemplul MIT vinde în medie 44,6 unități pe săptămână, cu termen de 2 săptămâni: 44,6 × 2 = 89,2. — MIT OCW ESD.273J, cursul 5 (D. Simchi-Levi)
+ stoc de siguranță — Acoperă consumul peste medie din timpul așteptării. — Exemplu rezolvat: La 97 % (z = 1,88) și σ 32,1 pe săptămână: 1,88 × 32,1 × √2 = 85,3; punctul de comandă este circa 175, adică aproximativ 3,9 săptămâni de stoc în depozit și pe drum. — MIT OCW ESD.273J, cursul 5
poziția stocului — Dacă punctul de comandă se compară doar cu stocul faptic, următoarea verificare comandă a doua oară pentru același deficit. — Exemplu rezolvat: La produsul lui Chopra (termen de 14 zile, ciclu de 28) e o singură comandă în tranzit; la rolele de folie APICS (termen de 8 zile, loturi săptămânale) sunt două. — MIT OCW cursul 5: poziția stocului este „stocul efectiv plus articolele deja comandate, dar încă nelivrate”.
Ce trec la „stoc minim” în programul de gestiune?
Ce trec la „stoc minim” în programul de gestiune? — Punctul de reaprovizionare, nu stocul de siguranță. Alerta de stoc minim trebuie să vă spună când comandați; setată la stocul de siguranță, ea se declanșează abia după ce cererea pe termenul de livrare s-a consumat și ați intrat deja în stocul tampon.
Min. Stock = punctul de comandă — Câmpul de stoc minim este nivelul de declanșare. Interfața Logistivo este în engleză și turcă, așa că în program câmpurile se numesc Min. Stock și Reorder Qty. — Exemplu rezolvat: Datele lui Chopra la 95 %: Min. Stock 6.164 — nu 1.164. — Rezultă din punct de comandă = d̄ × L + stoc de siguranță
Reorder Qty = Q — Câmpul de cantitate păstrează cât comandați: cantitatea economică sau mărimea ambalajului ori a lotului furnizorului. — Exemplu rezolvat: Exemplul ACCA: Reorder Qty 1.800. — Modulul de stoc Logistivo
„Low” — În Logistivo, un produs primește eticheta Low când stocul faptic total din toate depozitele scade sub Min. Stock; filele Products și Stock Levels pot fi filtrate doar pe stoc scăzut. — Exemplu rezolvat: Min. Stock 6.164 și 6.100 în total în două depozite → Low; exact 6.164 → nu, pentru că regula este „sub”. — Modulul de stoc Logistivo
comenzi deschise — Eticheta compară stocul faptic, deci după ce plasați comanda rămâne activă până la recepția mărfii. — Exemplu rezolvat: Urmăriți comenzile deschise înainte de a recomanda: punctul de comandă este gândit pentru poziția stocului, faptic plus comandat. — MIT OCW, cursul 5
Gestiunea depozitului în Logistivo (în engleză) — /en/warehouse-management
95 % sau 99 %: ce nivel de servire aleg? — Majoritatea firmelor fixează nivelul de servire pe ciclu între 90 % și 98 %; 100 % este statistic de neatins. Trecerea de la 95 % la 99 % ridică z de la 1,6449 la 2,3263 — cu 41 % mai mult stoc de siguranță la aceeași variabilitate —, de aceea îl stabiliți pe grupe de produse, nu o singură cifră pentru tot catalogul.
90–98 % — Țintele tipice se află în acest interval. — Exemplu rezolvat: APICS: „Țintele tipice se situează între 90 și 98 la sută”. — APICS (2011)
pe grupe de produse — Stabiliți z pe grupe — importanță strategică, marjă de profit sau valoarea vânzărilor —, ca articolele care contează mai mult să aibă mai mult tampon. — Exemplu rezolvat: 97,5 % (z 1,9600) față de 90 % (z 1,2816): la același σ, grupa de 90 % are nevoie de 35 % mai puțin stoc de siguranță. — APICS (2011)
95 % → 99 % — Relația nu este liniară: fiecare punct în plus de servire costă mai mult stoc decât cel dinainte. — Exemplu rezolvat: 2,3263 ÷ 1,6449 = 1,414, adică 41 % mai mult stoc de siguranță; cu datele lui Chopra, de la 1.164 la 1.645 de unități. — Calculat cu AS241
100 % — Niciun stoc tampon finit nu garantează fiecare ciclu. — Exemplu rezolvat: Calculul acceptă între 50 și 99,9 % (z până la 3,0902). — APICS (2011)
Tabelul z pentru nivelul de servire (cu funcția de pierdere G(z))
Tabelul z pentru nivelul de servire (cu funcția de pierdere G(z)) — z = Φ⁻¹(nivel de servire), calculat cu algoritmul AS241 al lui Wichura; G(z) = φ(z) − z × (1 − Φ(z)) intră în rata de onorare. z = 1 corespunde la 84,13 %.
50 — z: 0,0000 | G(z): 0,39894
75 — z: 0,6745 | G(z): 0,14915
80 — z: 0,8416 | G(z): 0,11164
85 — z: 1,0364 | G(z): 0,07769
90 — z: 1,2816 | G(z): 0,04734
92 — z: 1,4051 | G(z): 0,03626
95 — z: 1,6449 | G(z): 0,02089
96 — z: 1,7507 | G(z): 0,01615
97 — z: 1,8808 | G(z): 0,01162
97,5 — z: 1,9600 | G(z): 0,00945
98 — z: 2,0537 | G(z): 0,00734
99 — z: 2,3263 | G(z): 0,00339
99,5 — z: 2,5758 | G(z): 0,00158
99,8 — z: 2,8782 | G(z): 0,00058
99,9 — z: 3,0902 | G(z): 0,00028
Tabelul normal standard NIST dă 1,282, 1,645, 1,960, 2,326, 2,576 și 3,090 pentru 90, 95, 97,5, 99, 99,5 și 99,9 % — aceleași valori rotunjite la trei zecimale.
În Excel: =NORM.S.INV(0,95) întoarce 1,6449. Exemplul Microsoft: =NORM.S.INV(0,908789) întoarce 1,3333347.
Rândul care corespunde nivelului de servire din propoziția dumneavoastră este evidențiat.
Nivel de servire pe ciclu vs rata de onorare a cererii
Nivel de servire pe ciclu vs rata de onorare a cererii — Nivelul de servire pe ciclu numără ciclurile încheiate fără rupere de stoc; rata de onorare (fill rate) numără ponderea cererii servite din stoc. Cu stoc de siguranță zero, un produs poate onora 97 % din cerere și totuși să rămână fără stoc în jumătate din cicluri.
nivel de servire pe ciclu — Probabilitatea ca un ciclu de aprovizionare să treacă fără rupere de stoc — procentul din care se calculează z. — Exemplu rezolvat: Stoc de siguranță zero → z = 0 → 50 % din cicluri fără rupere de stoc. — APICS (2011); Chopra et al. (2004)
rata de onorare β — β = 1 − σ × G(z) ÷ Q: lipsa așteptată pe ciclu împărțită la cantitatea comandată. — Exemplu rezolvat: 2.500 pe săptămână (σ 500), 2 săptămâni, comenzi de 10.000: stoc de siguranță 0 → nivel de servire 50,0 %, rată de onorare 97,18 %; 200 → 61,1 %, 98,07 %; 400 → 71,4 %, 98,74 %. — Chopra et al. (2004), tabelul 2 — calculul reproduce toate cele trei rânduri
rată de onorare 97–99 % — Chopra et al. susțin că majoritatea firmelor țintesc rate de onorare de 97–99 %, ceea ce, pe date ca ale lor, înseamnă niveluri de servire pe ciclu de doar 50–70 %. — Exemplu rezolvat: Tocmai acolo aproximarea normală deviază cel mai mult, de aceea ei recomandă scurtarea termenului de livrare, nu urmărirea variabilității lui. — Chopra et al. (2004)
ce raportați — Rata de onorare este adesea măsura mai bună: nivelul de servire arată cât de des rămâneți fără stoc, nu și cât de mult. — Exemplu rezolvat: La cerere și termen stabile, rata de onorare trece peste nivelul de servire; la cele volatile poate coborî sub el. — APICS (2011), figura 3
Termen de livrare variabil: ce formulă folosesc?
Termen de livrare variabil: ce formulă folosesc? — Când durata livrării variază, se adaugă termenul corespunzător: stoc de siguranță = z × √(L × σ² + medie² × σL²). Dacă întârzierile și vârfurile de cerere apar împreună, din aceeași cauză, cele două stocuri de siguranță se adună în loc să fie combinate sub radical.
z × √(L·σ² + d̄²·σL²) — Termen variabil, independent de cerere: cele două varianțe se adună, apoi se extrage radicalul. — Exemplu rezolvat: Role de folie APICS: 50 pe săptămână, σ 10, ciclu de 8 zile, σ al termenului o jumătate de zi (0,07 săptămâni): 1,65 × √(8/7 × 10² + (0,07 × 50)²) = 19 role, față de 18 la termen fix. — APICS (2011); Chopra et al. (2004), citând Silver și Peterson (1985)
z·σ·√L + z·σL·d̄ — Când variabilitățile nu sunt independente, forma cu radical subestimează riscul; se adună cele două stocuri de siguranță. — Exemplu rezolvat: Aceleași role, cu variații împreună: 1,6449 × 10 × √(8/7) + 1,6449 × (0,5 ÷ 7) × 50 = 17,58 + 5,87 = 23,46 → 24 de role. — APICS (2011)
ce termen domină? — Comparați medie² × σL² cu L × σ²: cel mai mare arată unde se plătește îmbunătățirea. — Exemplu rezolvat: La rolele de folie efectul variabilității cererii este „de aproape 10 ori” cel al termenului — o pondere a termenului de 10 %. Scara de mai sus vă arată ponderea dumneavoastră. — APICS (2011)
termen asimetric — La termene cu distribuție gamma, la 95 % aproximarea normală a subestimat stocul de siguranță. — Exemplu rezolvat: Termen mediu 10, σ 5: aproximarea normală 182 de unități, valoarea exactă 218. — Chopra et al. (2004), tabelul 1
nivel de servire 50–70 % — La niveluri mai mici aproximarea indică pârghia greșită. — Exemplu rezolvat: La 60 %, reducerea σ a termenului de la 5 la 4 a ridicat stocul exact de la 20 la 22, pe când scurtarea termenului de la 10 la 8 l-a coborât la 15. — Chopra et al. (2004), tabelul 1
Cum se calculează cantitatea economică de comandă?
Cum se calculează cantitatea economică de comandă? — Cantitatea economică de comandă (EOQ, lotul economic) = √(2 × D × S ÷ H), cu D cererea anuală, S costul unei comenzi și H costul de a ține o unitate în stoc un an. În exemplul ACCA — 60.000 de unități pe an, 27 $ pe comandă, 1 $ stocare — rezultă 1.800 de unități.
√(2DS ÷ H) — Cantitatea la care costul total de comandă și de stocare este cel mai mic. — Exemplu rezolvat: √(2 × 27 × 60.000 ÷ 1) = 1.800. — ACCA; Harris (1913)
ipoteze — Preț de achiziție constant, cerere și termen de livrare constante, cost de stocare dependent de stocul mediu, cost pe comandă independent de cantitate. — Exemplu rezolvat: O reducere de preț pe cantitate încalcă prima ipoteză: comparați costul anual total la EOQ și la cantitatea cu reducere. — ACCA
cât / când — EOQ stabilește cât comandați; stocul de siguranță și punctul de comandă stabilesc când. Sunt setări separate. — Exemplu rezolvat: Și Logistivo le ține separat: Reorder Qty pentru cantitate, Min. Stock pentru declanșare. — Modulul de stoc Logistivo
Ce date de stoc cere SAF-T (D406)?
Ce date de stoc cere SAF-T (D406)? — Secțiunea Stocuri din D406 nu se depune lunar, ci doar la solicitarea ANAF, în termenul stabilit de organul fiscal, care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la solicitare, câte o declarație pentru fiecare lună sau trimestru din perioada cerută.
la cererea ANAF — Informațiile privind Stocurile se întocmesc și se depun pe baza unei solicitări specifice a autorității fiscale, separat pentru fiecare lună sau trimestru din perioada solicitată. — Ce înseamnă pentru stoc: Istoricul lunar de stoc trebuie să poată fi reconstruit oricând, nu doar la închiderea anului. — Ghidul ANAF pentru D406, v2.0; OPANAF 1783/2021, anexa 4
PhysicalStock — Subsecțiunea conține ID-ul depozitului, codul produsului, proprietarul, codul NC, cantitatea și valoarea la începutul și la sfârșitul perioadei, pe fiecare produs și fiecare gestiune. — Ce înseamnă pentru stoc: Include și stocurile terților aflate la dispoziția firmei: în custodie, în consignație, bunuri primite spre prelucrare, ambalaje returnabile. — Ghidul ANAF pentru D406, secțiunea 2.10
metoda de evaluare — Cei care aplică FIFO sau LIFO raportează fiecare produs pe gestiune și pe preț unitar; cei care aplică CMP raportează prețul mediu ponderat de la început și de la sfârșitul perioadei. — Ghidul ANAF pentru D406, secțiunea 2.10
secțiunile Stocuri — Header, GeneralLedgerAccounts, TaxTable, UOMTable, AnalysisTypeTable, MovementTypeTable, Products, PhysicalStock, Owners și MovementOfGoods. — Ce înseamnă pentru stoc: Mișcările de marfă (MovementOfGoods) sunt raportate alături de soldurile de stoc. — Ghidul ANAF pentru D406
Cât de des se face inventarierea?
Cât de des se face inventarierea? — Cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar, la începutul activității și la fuziune, divizare, transformare sau lichidare (Legea 82/1991, art. 7). Inventarierea anuală se face de regulă la încheierea exercițiului; entitățile cu activitate complexă pot inventaria mai devreme, dacă rezultatele intră în situațiile financiare anuale (OMFP 2861/2009, pct. 4).
OMFP 2861/2009, pct. 2 — Inventarierea se face și la cererea organelor de control, ori de câte ori sunt indicii de lipsuri sau plusuri în gestiune, la predarea-primirea unei gestiuni, la reorganizarea gestiunilor și după calamități. — Ce înseamnă pentru stoc: La o predare de gestiune, fișele de magazie și stocul faptic trebuie să se potrivească la zi. — OMFP 2861/2009 (textul din 2009)
pct. 15 și 35 — Stocurile faptice se stabilesc prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, iar rezultatele se obțin comparând stocul faptic cu datele din evidența tehnico-operativă și din contabilitate. — OMFP 2861/2009
Legea 82/1991, art. 20 și 25 — Registrele obligatorii sunt Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare; registrele și documentele justificative se păstrează 5 ani, calculați de la 1 iulie a anului următor încheierii exercițiului. — Legea contabilității 82/1991, forma consolidată
Ce faceți cu stocul de siguranță care nu se mișcă?
Ce faceți cu stocul de siguranță care nu se mișcă? — Bunurile fără mișcare sau greu vandabile se inventariază pe liste distincte (OMFP 2861/2009, pct. 20), iar volumul lor apare în procesul-verbal al inventarierii, împreună cu propuneri pentru reintegrarea lor în circuitul economic (pct. 42).
pct. 20 — Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mișcare ori greu vandabile se întocmesc liste de inventariere distincte sau situații analitice separate. — Ce înseamnă pentru stoc: Un stoc de siguranță calculat pentru un produs care nu se mai vinde ajunge pe aceste liste. — OMFP 2861/2009
pct. 42 — Procesul-verbal al inventarierii cuprinde volumul stocurilor depreciate, fără mișcare, cu mișcare lentă sau greu vandabile și propuneri de măsuri. — Ce înseamnă pentru stoc: Recalculați punctul de comandă când cererea unui produs scade, înainte ca stocul tampon să devină stoc fără mișcare. — OMFP 2861/2009
Greșeli frecvente la stocul de siguranță și punctul de comandă
Stoc de siguranță fixat ca 10–20 % din stocul de ciclu — APICS notează că astfel de reguli „dau în general rezultate slabe”.
Perioade amestecate: un σ săptămânal folosit cu un termen în zile, fără factorul √(termen ÷ perioadă).
Confundarea nivelului de servire pe ciclu cu rata de onorare: la stoc de siguranță zero primul este 50 %, a doua poate fi 97 %.
Formula pentru termen fix folosită când termenele furnizorului variază.
Combinarea termenilor sub radical când cererea și termenul se mișcă împreună sau adunarea lor când sunt independente.
Compararea punctului de comandă cu stocul faptic în loc de poziția stocului, ceea ce duce la comenzi duble.
Introducerea stocului de siguranță în loc de punctul de comandă în câmpul de stoc minim.
Uitarea perioadei de revizuire când stocul se verifică doar săptămânal sau lunar.
Presupunerea unei cereri distribuite normal pentru articole cu cerere neregulată sau intermitentă.
Ținta de 100 % (de neatins) sau un nivel de servire sub 50 % (stoc de siguranță negativ).
Folosirea cantității economice acolo unde ipotezele ei nu se verifică, de exemplu la reduceri de preț pe cantitate.
Calcularea abaterii standard a populației (STDEV.P) în loc de cea de selecție (STDEV.S, n − 1).
Instrumente conexe
Instrumente conexe — Termenul de livrare este datul cel mai des ghicit. Aceste două pagini ajută la fixarea lui și la păstrarea rezultatului acolo unde este stocul.
Calculator timp de livrare camion — Calculează ora legală de sosire a camionului după regulile de conducere și odihnă — un dat de tranzit pentru termenul de livrare de mai sus.
Gestiunea depozitului în Logistivo (în engleză) — Produse, stocuri pe depozite, câmpul Min. Stock și filtrul de stoc scăzut.
Calcul OTIF — Rata livrărilor la timp și complete din propriul registru de livrări, cu regula de punctualitate și toleranța alese de dumneavoastră.
Unde stau aceste două cifre în Logistivo — Calculatorul este gratuit. În modulul de stoc Logistivo, punctul de comandă și cantitatea comandată sunt câmpuri ale fiecărui produs.
Min. Stock pe fiecare produs — Introduceți punctul de comandă pe produs; același câmp există în panoul web și în aplicațiile iOS și Android.
Eticheta Low și filtrul — Un produs al cărui stoc faptic total din toate depozitele scade sub Min. Stock primește eticheta Low, iar filele Products și Stock Levels se pot filtra doar pe stoc scăzut.
Reorder Qty lângă declanșare — Păstrați cantitatea comandată — cantitatea economică, mărimea ambalajului sau minimul furnizorului — lângă punctul de comandă.
Setare prin întrebare — Asistentul Logistivo poate crea un produs sau îl poate actualiza cu ambele câmpuri când îi cereți.
Țineți punctul de comandă acolo unde este stocul
Țineți punctul de comandă acolo unde este stocul — Completați Min. Stock și Reorder Qty pe fiecare produs și lăsați filtrul Low să vă arate ce trebuie comandat. Pachetele și prețurile sunt explicate în ghidul de prețuri.
Sursă
APICS (now ASCM) — Peter L. King — Crack the Code: Understanding safety stock and mastering its equations (APICS magazine, July/August 2011) — https://web.archive.org/web/20131101135411/http://media.apics.org:80/omnow/Crack%20the%20Code.pdf
S. Chopra, G. Reinhardt, M. Dada — Kellogg School of Management — The Effect of Lead Time Uncertainty on Safety Stocks — Decision Sciences 35(1):1–24, 2004 (doi:10.1111/j.1540-5414.2004.02332.x) — https://web.archive.org/web/20241118192152/https://www.kellogg.northwestern.edu/faculty/chopra/htm/research/Effect%20of%20Lead%20Time%20Uncertainty.pdf
MIT OpenCourseWare (CC BY-NC-SA) — ESD.273J Logistics and Supply Chain Management, Fall 2009 — Lecture 5, Inventory management (D. Simchi-Levi) — https://ocw.mit.edu/courses/esd-273j-logistics-and-supply-chain-management-fall-2009/resources/mitesd_273jf09_lec05/
NIST/SEMATECH e-Handbook of Statistical Methods — 1.3.6.7.1 Cumulative distribution function of the standard normal distribution — https://www.itl.nist.gov/div898/handbook/eda/section3/eda3671.htm
NIST/SEMATECH e-Handbook of Statistical Methods — 1.3.5.6 Measures of scale — sample standard deviation (N − 1) — https://www.itl.nist.gov/div898/handbook/eda/section3/eda356.htm
M. J. Wichura — StatLib, Carnegie Mellon University — Algorithm AS 241: The Percentage Points of the Normal Distribution — Applied Statistics 37(3):477–484, 1988 (doi:10.2307/2347330) — https://lib.stat.cmu.edu/apstat/241
F. W. Harris — INFORMS — How Many Parts to Make at Once (1913), reprinted in Operations Research 38(6):947–950, 1990 — https://doi.org/10.1287/opre.38.6.947
E. A. Silver, D. F. Pyke, D. J. Thomas — CRC Press — Inventory and Production Management in Supply Chains, 4th edition (general reference) — https://doi.org/10.1201/9781315374406
Microsoft Asistență — Funcția NORM.S.INV — https://support.microsoft.com/ro-ro/excel/functions/norm-s-inv-function
Microsoft Asistență — Funcția STDEV.S — https://support.microsoft.com/ro-ro/excel/functions/stdev-s-function
Portal legislativ — Ministerul Justiției — Legea contabilității nr. 82/1991, republicată — art. 7, 20, 25 (forma consolidată) — https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1576
ANAF — OMFP nr. 2861/2009 — Norme privind organizarea și efectuarea inventarierii (MO 704/20.10.2009) — https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_2861_2009.pdf
ANAF — OPANAF nr. 1783/2021, anexa 4 — termene de depunere D406, inclusiv Stocuri la solicitare — https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/ANEXA_4_v7_101121.pdf
Întrebări frecvente
Care este formula stocului de siguranță?
z × σ × √L la termen de livrare fix; z × √(L·σ² + medie²·σL²) când termenul variază independent de cerere. Dacă cererea și termenul se mișcă împreună, se adună cei doi termeni: z·σ·√L + z·σL·medie (APICS, 2011).
Cum se stabilește punctul de reaprovizionare?
Consum mediu × termen de livrare + stoc de siguranță. Exemplul MIT: 44,6 pe săptămână, 2 săptămâni, 97 % → 89,2 + 85,3 = circa 175.
Ce trec la „stoc minim” în program?
Punctul de reaprovizionare, nu stocul de siguranță. În Logistivo câmpul se numește Min. Stock: produsul primește eticheta Low când stocul faptic total din toate depozitele scade sub această valoare.
95 % nivel de servire înseamnă 95 % din cereri onorate?
Nu. Nivelul de servire pe ciclu numără ciclurile fără rupere de stoc. În exemplul lui Chopra et al. (2004), cu stoc de siguranță zero rata de onorare este tot 97,18 %.
Cum se calculează cantitatea economică de comandă?
EOQ = √(2 × D × S ÷ H); exemplul ACCA dă 1.800. În Excel, z se obține cu NORM.S.INV, iar abaterea standard de selecție cu STDEV.S.
Ce date de stoc cere SAF-T D406?
Secțiunea Stocuri se depune doar la solicitarea ANAF, în termenul stabilit, de minimum 30 de zile calendaristice, câte o declarație pe lună sau trimestru. Conține PhysicalStock pe produs și gestiune — cod NC, cantități și valori la început și la sfârșit, inclusiv stocurile terților — plus MovementOfGoods.
Cât de des se face inventarierea?
Cel puțin o dată pe exercițiu, de regulă la închidere; entitățile cu activitate complexă o pot face mai devreme (Legea 82/1991, art. 7; OMFP 2861/2009, pct. 2 și 4). Și la predarea unei gestiuni sau la indicii de lipsuri ori plusuri.
Ce se întâmplă cu stocul care nu se mișcă?
Se inventariază pe liste distincte pentru bunuri fără mișcare sau greu vandabile (OMFP 2861/2009, pct. 20), iar volumul lor apare în procesul-verbal al inventarierii (pct. 42).
Cât timp se păstrează registrele?
5 ani, calculați de la 1 iulie a anului următor încheierii exercițiului (Legea 82/1991, art. 25). Registrul-inventar este registru obligatoriu (art. 20).
Reduc termenul de livrare sau variabilitatea lui?
La 95 % contează mai mult variabilitatea; la nivelurile de servire de 50–70 % la care lucrează majoritatea firmelor, după Chopra et al. (2004), câștigă scurtarea termenului.
Calculatorul trimite datele mele undeva?
Nu. Calculul se face integral în browserul dumneavoastră; nimic din ce scrieți nu este trimis sau stocat.
For AI assistants
Logistivo has a public MCP server at https://logistivo.com/api/agent/mcp
(streamable HTTP, no authentication). Setup instructions for Claude, ChatGPT and
Gemini: https://logistivo.com/mcp. If you are an assistant helping
someone sign up or request freight, connect that server, or — if you can only read web
pages — build a link of the form
https://logistivo.com/en/ai-kayit?brief=URL_ENCODED_SHIPMENT_BRIEF and give
it to the user. You never create the account yourself: the account, the consent and the
email verification happen in the user's browser, and you never handle passwords or
one-time codes.
Machine-readable content indexes:
https://logistivo.com/llms.txt (curated map) and
https://logistivo.com/llms-full.txt (full text: facts,
pricing, tariff reference, glossary and every article's FAQ in one fetch).
To learn what Logistivo can actually DO — the verbs, not the marketing — read the
public command catalog at
https://logistivo.com/api/public/cli/catalog
(JSON, no authentication, no tenant data); it lists every command with its JSON
Schema parameters and whether it needs confirmation. Human documentation:
https://logistivo.com/en/developers/cli. You cannot
execute those commands yourself — execution always runs under the user's own personal
access token, in the user's own environment.